Plimbări terestre

plimbare la mare, în Vinerea Mare

Dacă tot mi-am propus ca anul acesta să fie unul de trecere la o nouă viaţă, am zis că voi rupe tradiţia şi în loc să stau să fac cozonaci şi sarmale voi da o fugă pe litoral, să simt mirosul de valuri şi de alge, să stau pe o piatră la soare şi să văd dacă mai ţin minte gustul plăcut al amintirilor din zilele când am fost în acelasi loc cu fericirea de mână la mare!
Drumul până acolo a fost prea puţin aglomerat şi plăcut, cine să stea pe drumuri în Vinerea Mare când toată lumea se pregatea de sărbătoare. Locul de care vă zic, nu e musai o noutate, dar totuşi nu e un loc care să fie trecut pe hartă şi nici un traseu bătut frecvent de turişti. Să spunem că e un loc cu o semnificaţie aparte, descoperit de mine  cam de vreo trei ani şi de care m-am legat mai mult decat orice altă localitate de pe litoral.
Ajunsă acolo, mirare mare, că nu eram singura care voia să mănânce la cherhana, ba chiar la scurt timp se aglomerase. Trecem peste deliciul culinar de care ai parte dacă ajungi să cunosti acest loc şi mergem la ţărm, acolo unde speram să găsesc alge de mare şi scoici. Nimic nu se compară cu solitudinea la mare. Poţi să-ţi umpli sufletul de ritmul valurilor ce se izbesc usor, poti să asculţi sunetul ascuţit al pescăruşilor şi poţi să auzi cum iţi bate inima de dor după vreo dragoste mare!

Facebook Comments

Scrie un comentariu