plimbări prin anotimpuri Plimbări prin viaţă Uncategorized

Ciresarii sau copilarie fara a fi copil

Ciresarii. Cine nu a citit Ciresarii a pierdut o fila a copilariei. Cine nu s-a identificat cu Ursu, Lucia si restul trupei nu a stiut ce inseamna sa viseze cu cartea sub perna la aventuri nescrise in destinul sau.
Ciresarii , volume ce le-am parcurs dus-intors de vreo cateva ori sperand ca cineva sa ma traga de mana in expeditiile lor.
In ziua cand intamplator ( sau nu) am aflat de Centrul de Plasament Ciresarii am stiu ca macar asa voi intra intr-o expierenta cu care voi stinge dorul copilariei ce parca a trecut prea usor.
Ciresarii de azi nu sunt personajele lui Constantin Chirita a caror singura preocupare era doar sa-si faca viata mai frumoasa si palpitanta. “Ciresarii mei” sunt copii ce nu au avut copilaria mea dar care stiu sa spuna Tatal Nostru la masa. Sunt copii ce pentru o imbratisare iti zambesc ca si cum au primit cea mai frumoasa jucarie din viata lor.
Sunt copii ce au invatat sa spuna “ saru’mana pentru masa” si stiu sa cante frumos. Sunt copii deveniti adulti peste “noapte” si care tanjesc dupa zile petrecute in casa alaturi de parintii lor.
Stiam, de acasa, ca atunci cand ne vom intalni voi plange real si adanc in sinea mea. Am plecat cu speranta ca in cateva zile petrecute alaturi de ei le vom aduce putina culoare, macar cat frunzele aramii ale toamnei.
Nu stiu exact cum de s-au aliniat astrele sa pot sa particip si eu la tabara asta , dar sigur undeva in horoscoape ceva s-a miscat si am ajuns sa fiu partasa trei zile la joaca, bucurie,ateliere de creativitate, gatit pizza si cantat alaturi de copii ce nu pot ajunge in locuri prea indepartate de strada lor decat cu bilete de voie aprobate. Si cel mai frumos dar primit din oferta lor generoasa a fost o poezie compusa pe loc de unul din sufletele chinuite de viitor :

“ Doamna, rondelele pomilor se apropie
Iar dumneavoastra sunteti ca o lumina vie.
Viata si fericire, zambetul si bucuria
Va caracterizeaza pe deplin.
Ne-ati facut o mare bucurie,
Sunteti ajutorul toamnei,
prin care ne-ati umplut inima
Si mintea cu amintiri de neuitat.”

Pam, pam … atat caci iar mi se innoada in barba ceva.

Facebook Comments

Scrie un comentariu