Îmi e clar, cel puţin pe moment, că n-aş vrea să mai văd zăpadă până la anul viitor, ba chiar poate vreo câţiva ani şi mi-ar plăcea să-mi amintesc de ea doar din fotografii. Cu un pahar de limonadă rece în mână la ecuador şi un album de poze la care să privesc şi să las nostalgia şi imaginaţia să-şi spună cuvântul , să mă străduiesc să recompun nămeţii din jurul maşinii şi lopata cu mâner de lemn, să uit de motorina îngheţată şi bateria descarcată de la ger, de hainele de ski purtate la job şi de rafturile goale de la magazine ca mărturie a drumurilor blocate de atâta neputinţă a actualului guvern. Deja privesc pe geam, la soarele ce părea să-şi fi dat demisia din poziţia ce o ocupa şi visez la primii ghiocei ce ne vor fi băgaţi sub nas de vânzătorii ambulanţi. Dar cum ştiu sigur că mintea e înşelătoare, am pregătit totuşi un set de fotografii să-mi stea la îndemână când vor fi 40 de grade!
Plimbăreli cu mine Toate drepturile rezervate
Comments (9)
Eu asa simt, ca vine primavara 🙂
Frumoase fotografii, doamna!
…daca ma uit in sus pe cer , vad soarele si e bine …daca ma uit pe trotuar vad inca nametii de zapada ( murdari acum) si nici cu ochii inchisi nu pot sa merg! :-))
Ce-s aia negri?
apropo de mov, ai vazut colierul meu cu liliac de mai demult?
Buna treaba cu pozele astea sa le ai la iarna, ca mi-amintesc cum te plangeai de canicula si eu mi-o doream :D.
sunt niste bobite ale unui arbust…le-am gasit intamplator pe faleza…stii, de cand alerg dupa poze am inceput sa fiu atenta altfel la natura si la ce ma inconjoara! :-))
I know what you mean 😉
…ma bucur ca ma intelegi!
gandesti pozitiv referitor la vara, insa mie mi se pare un drum imens de lung pana acolo. deocamdata slalom printre mormane negre se zapada si incercari de incalziri mentale la un soare cu dinti 🙂
… hai sa ne uitam in sus !!! :-)))
si mainile sus! in aer! ca booom!