Vara la Moeciu cu noi.
Calatorii

Vara la Moeciu cu noi. Ziua de Sanziene si Ziua Iei

Al doilea workshop de dezvoltare personală și fotografie

Vara la Moeciu cu noi, este a doua ieșire în echipă și a venit ca o continuare firească la ceea ce a început în primăvară.
Anotimpurile mele au ajuns un cuvânt cheie în viața mea. Ceainaria Anotimpuri, fotografia în anotimpuri, evenimentele în anotimpuri și apoi anotimpurile vârstei mele.
Dacă în Bucovina păpădiile ne-au invadat imaginile, la Moeciu aveam să găsim margarete și flori de sânziene.

Fiecare workshop are o temă ce vine din sufletul Tatianei. Și zău că o nimerește de fiecare dată !
Așa că vara a venit cu Sânzienele. Și cu ziua Iei pe colinele culoarului Rucăr-Bran.
Îmi place să fiu prezentă în fiecare an la Peștera. E un loc de care mă simt legată ca și cum aș avea bunicii din zona asta, dar nu-i am și o am pe Ema. Pensiunea Ema e un reper pentru mine de ospitalitate, curățenie și mâncare cea mai cea.
Din curtea ei la răsărit Bucegii revarsă reflexii aurii sub marea de nori și dacă faci piruetă Craiul zâmbește cuceritor.

Cu gândul la camera mea de la etaj și cu ia-n portbagaj în miez de noapte am pornit către Ojdula. De când cu șoseaua renovată numai pe acolo mă duc spre Transilvania. Ajunsa la Ema mi-am luat cheia în primire ( de 6 ani ajung anual în zonă și stau în aceeași cameră) și mi-am revăzut programul până să ajungă lumea.

Ce facem noi la întâlnirile noastre :
– exerciții creative de grup, exerciții de autocunoaștere, practica prezenței prin meditație dimineața și prin diverse jocuri în timpul zilei
– drumeții mai scurte sau mai lungi după cum fac eu traseul prin locuri știute de mine
– ieșirea din zona de confort mergând la răsărit de soare și fotografiind ACUM clipa
– discuții libere ce se termină la miezul nopții stropite cu un pahar de vin de țară
– și nu în ultimul rând gustoasele bucate ce vin la pachet cu câteva grame în plus la plecare
– nu pot să mă ascund de ceva ce evident reiese din postări: o îndrumare minimă a celor ce vor să aibe ca amintiri fotografii mai faine, a celor ce nu au neapărat ca pasiune fotografia.

Mă întreb ce-i motivează pe cei ce vin a cincea oară în primăvara asta în Dobrogea. Ca și cum nu ar fi vrut să lipsească de la școală și condica de prezență să fie actualizată. Sper să mi-o spună ei în comentarii !

Dar să revin la momentul când mașinile au parcat, oamenii s-au cazat și au ieșit afară pe terasă să tragă în piept mirosul fânețelor cosite.
Ce cuvinte ar defini acele zile ? Eu zic (și să mă contrazică participanții) : energie, inspirație, semnificație, emoții, magie, lumină !
De unde au ieșit la suprafață ? Din contactul cu natura în drumeții făcute dimineața la prima rază a soarelui și seara la apus. Din seara magică la Șirnea unde ne-am prins în hora Sânzienelor și mândre-am fost prinzând cosițele în păr. Din jocurile propuse de Tatiana și interacțiunea cu camera la ședințele foto.

Trăim vremuri haotice și uneori avem nevoie de susținere interioară. Și cum altfel să capeți dacă nu din cunoaștere? A ta, a celorlalți, a prezentului și mai ales prin schimbare. Acum când scriu aud subtil ” Superbbbb !” cuvânt simbol ce Seda ni l-a transmis, simt pe buze socata din borcanul lui Ema și văd margaretele albe ce le-am împletit în coronițe. Cine știa atunci că vom reveni la Peștera iarna ?

Acum, după ce am rememorat acele zile ce aș putea să spun?
Am fost și rămân tributară naturii și sigur asta se vede în pasiunea mea : fotografia !!

Lasă un răspuns