Pelerinaj către Santiago
Alte destinatii Calatorii El Camino Proiecte personale

Pelerinaj către Santiago. Al doilea episod pilot.

De ce pelerinaj către Santiago de Compostela?

Așa am început primul episod pilot acum patru ani când am plecat din Porto pe Camino.
Nici că-mi vine în taste să scriu altceva și uite că încep tot așa: de ce pelerinaj către Santiago?
Răspunsul e tot acolo, în primul episod la final, și-l reproduc aici: pentru că mereu sunt pregătită să plec undeva.

Am așteptat patru ani să fac drumul ăsta. În 2018 a fost Camino Portughez Central.
Apoi nu mi-am mai permis timpul de a pleca de lângă mama. Apoi a venit pandemia. Apoi a murit ea.
Mi-am promis că voi face Camino Francez după moartea ei dar ce să vezi am ajuns tot pe Portughez.
Doar că de data asta a fost Varianta Senda Litoral combinat cu Varianta Spirituală.
Am îmbrățișat Oceanul Atlantic, am rumegat câte puțin din cele petrecute în Sardinia cu gașca mea, m-am gândit la viață și la moarte, am reauzit sunetul Portugaliei, am plâns, am râs, mi-am făcut prieteni noi, am dansat în ploaie și am trimit bezele soarelui canicular.

Motivația fiecăruia,

religioasă, spirituală sau laică nu e importantă. Important e cu ce pleci la drum în „rucsacul” sufletului și cu ce te întorci înapoi. Contează deconectarea de la tot ce înseamnă viața urbană, social media și conectarea cu natura. Mi-am pus telefonul pe silent și-am scos datele mobile. M-am rupt de toată viața mea „urbană” de-acasă și-am rămas doar cu mine.
E incredibilă puterea ce ți-o dă drumul mai ales când ești singur. Iubesc momentele de solitudine, scot tot ce-i mai bun din mine și descopăr resurse nebănuite. Mi-am dat seama de minunata bogăție ce se află în interiorul meu ce iese la iveală când plec în necunoscut. Acolo, unde nu e nimeni, mă adun în mine și în liniște învăț să ascult.
Las să curgă totul și sunt una cu curgerea.
Libertatea absolută este rară și ai nevoie să fii singur pentru a o experimenta în toată frumusețea ei.
Solitudinea dă frâu liber posibilităților de a avea mintea și spiritul libere să viseze. Poți trăi așa cum îți place. Ești liber să decizi ce, cum și când în fiecare moment.
Esti liber să te desfășori fără ca nimeni să-ți poată pune condiții sau limite. Te așteaptă nenumărate experiențe fără riscul de a fi judecat.
Cel puțin, eu, am reflectat asupra lucrurilor bune, a motivelor de bucurie, a victoriilor și a dificultăților care m-au ajutat să devin mai puternică.
Da, nu poți face mereu asta, dar din când în când este o experiență binecuvântată.
Până la urmă a pleca în solitudine prin lume e curajul de a avea o aventură de dragoste cu necunoscutul.

Comments (1)

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: