Inimi şi inimioare, succesiuni de patimi şi lăcrimioare, inimi şi povestioare, admiratori şi admiratoare, media şi marketing şi prilej de a mai sărbători o zi în calendar…calendarul cui?…calendarul cui o fi…că io nu reuşesc de vreo două zile să scriu nimic despre sărbătoarea inimilor atât de disputată … o fi sau nu împrumutată?…o fi sau nu şi a noastră, a românilor ?
Dacă ar fi să ne luam după Wikipedia, inima ar trebui să stea în loc până vine Dragobetele la noi (la fel şi buzunarele) … da’ cum să-i spui inimii stop când peste tot ţi se inoculează, media, internet, reviste, artere comerciale imaginea de „produs” al dragostei artificiale , aia de tre’ să cumperi orice flecuşteţ să arăţi persoanei dragi că o iubeşti şi apoi, evetual peste o săptămână, îi iei dragostea-napoi cu o vorbă spusă din topor ! ( sau popor ).
Sinceră să fiu, prefer să primesc scaieţi din „inimă” şi să ţină dragostea precum ţine dragobetele, adică de peste 180 de ani şi să fie în fiecare zi nu în fiecare an.
Şi cu toate astea (recunosc) am picat în păcat şi femeia din mine nu a rezistat să nu dea o mână de ajutor iubirii să se exprime… :-)))
Comments (11)
pacatoaso! iadul te mananca:))) macar nu o sa ma plictisesc pe acolo
va iau pe toate dupa mine…gasca ramane intacta !
Nununu, n-o sa ne plictisim deloc… adunam amintiri pentru depanat in cazan :))
… cazanul plin cu mancare, nu?
Lasa ca asa zis-ul pacat al tau vine din iubire, pentru iubire, se iarta 😉
…stiam io ca undeva acolo cineva ma intelege!
vaaaaaaiiiiiii ce ornamentatie frumoaaaaaaaaasaaaaaaaseeeeee!!! eh, asta da sarbatorire si poze beton! tu pune ca eu iau notite 😀 cazanul nu ma pasioneaza, totusi!
…iei notite pt ornamente, pentru poze…sau pt iubire? … :-))…de cazan nu stiu ce sa zic…poate fi si ala aranjat intr-un mare fel sa para mai prietenos…
notite pt poze…pe celelalte le neg sau nu ma pasioneaza…deocamdata 😀
ma gandesc acum…inca ma mai gandesc referitor la cazan. ok, tot nu!
…poi te poti gandi la un cazan de tuica!!!
ah…acum m-am linistit 😀