Uitam de simplu.
In dorinta de a uita lucrurile majore, uitam sa ne amintim de lucrurile simple. Simple pentru mine sau simple pentru tine. Fiecare are lumea lui „simpla” pe care si-o poate complica cat vrea. Si pornim de fapt de la cel mai simplu lucru, iubire, ajungand sa vrem tot ceea ce celalalt nu ne poate da. Dorim marea, dar nu marea cea aproape, dorim muntii , dar ai nostri ni se par mult prea banali. Dar sa ma intorc la simplu ca incepe sa devina complicat. Simplu e atunci cand doar pentru zece minute dorim sa stam alaturi de cineva fara a avea pretentia de a ramane mai mult langa noi. Simplu e atunci cand doar o melodie  poate trezi in noi armonie fara pretentia de a fi prezenti la un concert. Simplu e atunci cand privesti doar o frunza si ai sentimentul ca padurea e acolo, undeva.
Azi am plecat dupa „simplu” si m-am intors mai bogata decat daca ar fi fost „complicat” 🙂