Mi-e dor de mirosul şi gustul căpşunilor adevărate. O vagă nostalgie după copilărie.
După timpul când alergam la ţară, undeva pe lângă Iaşi, undeva în timpul când seara bunica aprindea lampa cu gaz şi primeam o bucată de halva din cutia de metal din bufetul de lângă geam.
Ascult de două zile o melodie. O ascult neîncetat până voi reuşi să-mi inoculez prin vene sentimentul că undeva, cândva, cu cineva o voi dansa pe malul apei sau într-un pub, plin de fum şi un tonomat ce o redă automat de zeci de ori.
…ma culc singură cu tine în gând…ma trezesc singură cu tine în gând…mă plimb cu tine în gând…trăiesc cu tine în gând…respir cu tine în gând…visez cu tine în gând….
Nu sunt o gurmandă din fire, dar îmi plac locurile în care se mănâncă bine şi care te fac să uiţi că ar trebui să pleci când ţi se aduce nota de plată.
Fiecare îşi simte spiritualitatea în mod diferit. Azi, am simţit că mulţumirea mea sufletească va fi dată de o călătorie către o mânăstire, ce demult imi promisesem sa o vizitez. Am prieteni de suflet care ştiu că merg acolo atunci când au nevoie de echilibru.
Unu mai muncitoresc
Mănânc cozonac şi ouă rămase încă de la Paşti. Încerc cu ochii minţii să-mi aduc aminte imaginile ce m-au legat de legendarul 1Mai al anilor decedaţi.
Pentru că îmi place purple ( cândva îmi plăcea şi Deep Purple) , m-am hotărât să fac un Paşte mov. Nu, nu m-am gândit să fac cozonacii în această culoare (că şi aşa îi face mama) dar am zis io că-mi place să dau zilei de mare sărbătoare accente de violet.
Plimbare la mare în Vinerea Mare ?
Da, pentru că lucrurile „altfel” te scot din zona ta de confort și vezi că se poate să renunți la convingeri tradiționale.
Sighişoara. Aproape centrul României. Istorie de mii de ani…medieval…festival…carnaval!
Mi-ar place să văd Sighişoara în tihnă. Cândva, am vazut-o cu mare drag într-o frumoasă zi ce făcea parte dintr-o poveste, recent am revăzut-o într-o scurtă fugă în Ardeal.