E drept ca pastele a trecut de mult si ouale vopsite au scos la unii pui, dar eu nu ma descurajez si viu si io cu „pastele” meu. Cand lumea se disteaza si ureaza diverse pentru Ilene si Costici , eu editez fotografii cu cozonaci, branzeturi si painici. Si sincer, ma simt deja mai bine, stiind ca undeva-n arhiva asteapta pozele cu Mos Gerila si ca de data asta „pastele” avu prioritate. De urat nu am cum sa mai urez ” Hristos a inviat” dar pe Paler pot sa-l citez ca si cum ar fi inviat :

” A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi.”