Vama Veche și Vama sub lumini de Oscar (VSLO) o combinație de vara perfectă pentru cei ce iubesc fotografia. O idee ce-l are ca părinte pe Cătălin Rudolf. Un părinte bun, iubindu-și necondiționat copilul născut din dragoste de artă.

Vama Veche

Vama Veche e atât de veche în mintea mea încât nici nu mai ştiu cine a fost dintâi : EU sau EA. Ştiu doar că în liceu fiind visam la ziua de eliberare din casa părintească să fug acolo într-o vacanţă. Şi a fost în prima vacanţă de facultate. Boemă şi rebelă am fost din pântecul mamei când am văzut lumina zilei, dintr-o mişcare bruscă de motocicletă, condusă de tata. Mama a căzut şi eu am cerut să ies afară în lume pe nepusă masă. Boema şi rebelă am rămas. Doar că şi eu şi Vama ne-am transformat.

Vama a devenit un mit deşi nu mai e nimic din ce a fost cândva. Un mit despre o plajă goală cu corturi, focuri de tabără, alcool şi mulţi rahaţi. Pentru puritani a existat Mamaia. Un fel de loc al libertăţii supreme unde artişti, studenţi şi filozofi ai anilor de mult uitaţi se adunau să uite de opresiunea regimului comunist. Un loc în care a mânca conservă între două înghiţituri de bere era ceva normal. Iar a te plimba pe plajă în costumele lui Eva şi Adam făcea parte din peisaj. Asta a rămas.

Cum după revoluţie banii au devenit o principală prioritate în viaţa oamenilor şi Vama a devenit un paradis fiscal. În locul corturilor au început să apară căsuţe, hoteluri, magazine, terase pe plajă şi umbrele de soare a brandurilor în vogă. Cândva Vama Veche era cel mai ieftin loc. Acum e invers, cu mult peste ce oferă ca și condiții.

Dincolo de toate astea tot merg în vamă. Amintirile trag de mine în fiecare an şi în momentul când trec de 2 Mai simt cum intru în alt timp. Da, vama e un mit. Dacă cineva m-ar întreba ce este Vama, primul gând ce mi-ar veni în minte ar fi : nimic, e doar un sentiment de libertate ! Dar e Vama !

Ce-mi place la Vamă :

• că nu dorm decât 3 sau 4 ore pe noapte să prind și miezul nopții și răsăritul
•  mănânc la cherhana rapane şi zargan privind la mare
• îmi cumpăr gigele de la tarabe ce nu sunt purtate niciodată
• manânc porumb fiert şi copt din colț în colț cu pauză de înghețată
• sunt fan Acolo şi mi-aş cumpăra un mp la ei la să-l subînchiriez când nu sunt eu în Vamă
• mă rezetez în minte și dau drumul copilului din mine
• las caloriile acasă și mănânc clătite uriașe
• că încă există Expiratul
• că pot să-mi iau trăiri ce nu le găsesc în tot litoralul

Vama Veche și Vama sub lumini de Oscar

Vama sub lumini de Oscar a venit ca o motivație să reiau nopțile albe din Vama Veche. Nu am reuşit să merg din primul an la festival, în 2010. De fapt nici nu ştiam prea bine ce vreau de la aparatul foto la momentul când VSLO își lansa debutul. Acum sunt la al cincilea eveniment şi semnez condica de prezenţă an de an. Nu-mi imaginez cum ar fi Vama fără VSLO.

Ce este VSLO? E ca și cum ai întreba ce este Vama. E mai mult decât un festival de arte vizuale. E energie, e prietenie, e altruism si entuziasm. E un concept sponsorizat și gratuit pentru cei ce iubesc arta fotografică, pictura, filmul, sculptura și muzica. E perioada în care mă întalnesc cu Marian Sterea (a câta oară ? )) ), sunt zilele în care din câte un scaun îmi zambește o față cunoscută și e timpul ce se oprește pe terasă la Acolo.

Ce-mi place la VSLO :

• vin feţe cunoscute, prieteni dragi  ce altfel nu i-aș putea îmbrățișa de-a lungul anului
• VSLO se îmbină perfect cu Vama dâdu-i valoare culturală în august
• că aflu chestii, văd filme interesante şi socializez
• particip chiar la sesiunile de lucru și mă bucur de fiecare cadru bun sau rău
• poți să te joci cu diferite echipamente la care bugetul tău e absent
• am parte live de vocea lui Vali Bărbulescu
• e cel mai neconvențional eveniment din lume de genul ăsta și noi avem parte de el
• sunt speakeri din toată lumea ce abordează stiluri diferite de fotografie
• îți poți descoperi noi talente în pictură, teatru, film sau muzică
• există o zi la festival în care gândim românește
• mai bag și eu la cap câte ceva : expoziții de fotografie, concerte și documentare
• mai schimb câte o vorbă cu Vlad Eftimie
• nu am nevoie de cuvinte

Vama Veche și Vama sub lumini de Oscar rămâne motivația mea de vară. De ce? Pentru că nu-mi pot imagina luna august fără săptămâna asta. Pentru că libertatea înseamnă Vamă și fotografie. Pentru că vocea mea interioară se dezlănțuie pe terasă la Acolo. Și pentru că e musai să prind răsăritul pe plajă La Stuf pe ritmuri de Bolero.